Fluorul: Prieten Sau Inamic?

Imaginează-ți că în fiecare dimineață îți începi ziua cu un pahar de apă, crezând că îți hidratezi corpul și îți îngrijești sănătatea. Îți speli dinții, convins(ă) că fluorul din pasta ta de dinți îți va proteja smalțul și va preveni cariile. Bei un ceai fierbinte la birou și continui ziua fără să îți pui întrebări.

Dar dacă ți-aș spune că aceste obiceiuri aparent sănătoase te expun zilnic la o substanță care îți poate afecta profund sănătatea hormonală și imunitară?

 

Fluorul, un element promovat intens pentru beneficiile sale dentare, este și un perturbator endocrin care poate afecta glanda tiroidă, sistemul imunitar și intestinul, crescând riscul de boli autoimune precum:
✔️ Tiroidita Hashimoto
✔️ Artrita reumatoidă
✔️ Lupusul
✔️ Boala Crohn
✔️ Sindromul Sjögren

Expunerea cronică la fluor poate să îți îmbolnăvească treptat corpul, iar multe simptome, de la oboseală inexplicabilă la inflamație cronică și probleme digestive, pot fi cauzate de acest factor ignorat.

 

Ce vei afla din acest articol?
Cum interferează fluorul cu sănătatea tiroidei și hormonii tăi.
Legătura dintre fluor și inflamația intestinală.
Cum poți reduce expunerea la fluor și să îți protejezi sănătatea.

Să explorăm adevărul despre fluor – un adevăr pe care nimeni nu vrea să ți-l spună.

 

Fluorul: De La „Protector Dentar” la Substanță Toxică

Cum a ajuns fluorul în viața noastră?

Până în anii ’40, fluorul era considerat un deșeu industrial, rezultat din producția de aluminiu și îngrășăminte chimice. Însă industria a găsit o metodă ingenioasă de a-l recicla: adăugarea lui în apa potabilă pentru prevenirea cariilor.

Multe țări au adoptat această practică, fără a analiza complet impactul asupra sănătății generale. Astăzi, milioane de oameni consumă fluor zilnic fără să își dea seama, iar studiile recente pun la îndoială siguranța acestui obicei.

 

Cum Ajunge Fluorul În Organismul Tău?

Fluorul este omniprezent și dificil de evitat. Dacă te întrebi cum ajunge în corpul tău, iată principalele surse de expunere:

✔️ Apa potabilă fluorurată – Multe orașe adaugă fluor în apa de la robinet. Chiar dacă nu bei apă direct, gătești cu ea, o absorbi prin piele la duș și o consumi prin alimente preparate cu apă fluorurată.

✔️Pasta de dinți și apa de gură – Majoritatea conțin fluor, iar absorbția prin mucoasa bucală este rapidă și directă.

✔️ Ceaiul negru și verde – Frunzele de ceai absorb fluorul din sol, iar concentrațiile pot fi surprinzător de ridicate.

✔️ Alimente procesate și băuturi – Unele sucuri, cereale, produse congelate și alimente procesate conțin fluor, mai ales dacă sunt preparate cu apă fluorurată.

✔️ Medicamente – Unele antibiotice, antidepresive și anestezice conțin fluor, care poate rămâne în organism pe termen lung.

✔️ Produse cosmetice și industriale – Unele creme de față, produse pentru igiena personală și chiar vasele de gătit cu strat antiaderent conțin fluor.

 

Fluorul și Tiroida: Sabotaj În Metabolismul Tău

Glanda tiroidă este motorul metabolic al corpului tău. Controlează energia, greutatea corporală, temperatura corpului și chiar sănătatea emoțională.

Acum, imaginează-ți că cineva îți blochează combustibilul esențial de care tiroida are nevoie: iodul.

 

Fluorul concurează cu iodul, blocând absorbția acestuia. Fără iod, tiroida nu poate produce suficienți hormoni, ceea ce duce la:
✔️ Hipotiroidism (energie scăzută, creștere în greutate, depresie, piele uscată, căderea părului).
✔️ Tiroidita Hashimoto, o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă tiroida.
✔️ Glanda tiroidă inflamată și dureroasă.

 

Un studiu din „Journal of Epidemiology & Community Health” a descoperit că ratele de hipotiroidism sunt semnificativ mai mari în orașele cu apă fluorurată.

 

Fluorul, Sistemul Imunitar și Bolile Autoimune

Sistemul imunitar este conceput să ne protejeze, dar când este expus la toxine precum fluorul, poate deveni confuz și începe să își atace propriile celule.

 

Cum afectează fluorul sistemul imunitar?
✔️ Crește inflamația cronică, declanșând autoimunitatea.
✔️ Slăbește barierele intestinale, favorizând „Leaky Gut” și probleme digestive.
✔️ Dereglează microbiomul intestinal, ceea ce afectează direct imunitatea.

Un studiu publicat în „Environmental Research” a confirmat că expunerea prelungită la fluor crește markerii inflamatori și afectează negativ sistemul imunitar.

 

Cum Să Reduci Expunerea la Fluor?

Vestea bună? Poți lua măsuri pentru a-ți proteja sănătatea!

1. Filtrarea apei

✔️ Folosește un filtru cu osmoză inversă – singura metodă eficientă de eliminare a fluorului.

2. Alege o pastă de dinți fără fluor

✔️ Există paste de dinți naturale, care protejează dinții fără riscuri.

3. Ai grijă la ceai și alimente

✔️ Redu consumul de ceai negru și verde și evită alimentele procesate.

4. Detoxifierea fluorului din corp

✔️ Suplimentează cu iod, seleniu și bor – ajută la eliminarea fluorului.
✔️ Consumă alimente bogate în glutation (broccoli, spanac, avocado).

 

Concluzie: Este Fluorul un Factor În Bolile Tale Autoimune?

Fluorul este prezent peste tot, dar impactul său asupra sănătății este de multe ori trecut cu vederea. Dacă te confrunți cu oboseală, probleme autoimune sau dezechilibre hormonale, reducerea expunerii la fluor ar putea fi una dintre cele mai eficiente schimbări pe care le poți face.

Referinte : 

 

  1. Peckham, S., Lowery, D., & Spencer, S. (2015). Are fluoride levels in drinking water associated with hypothyroidism prevalence in England? Journal of Epidemiology & Community Health, 69(7), 619-624.
  2. Trivedi, M. H., Verma, R. J., Chinoy, N. J., Patel, R. S., & Sathawara, N. G. (2007). Effect of high fluoride water on intelligence of school children in India. Fluoride, 40(3), 178-183.
  3. Wang, M., Liu, L., Li, H., Li, Y., & Dai, Z. (2018). Fluoride exposure and thyroid function in adults living in China: A cross-sectional study. Environment International, 121, 667-674.
  4. Dong, Y., Wang, X., You, L., Ma, L., & Zhang, L. (2020). Effects of chronic fluoride exposure on the immune function of spleen in mice. Environmental Toxicology and Pharmacology, 80, 103469.
  5. National Research Council. (2006). Fluoride in Drinking Water: A Scientific Review of EPA’s Standards. National Academies Press.
  6. Blaylock, R. L. (2004). Excitotoxins: The Taste That Kills. Health Press (NM).
  7. Schlesinger, E. R., Overton, D. E., Chase, H. C., & Cantwell, K. T. (1956). Newburgh-Kingston Caries-Fluorine Study: XIII. Pediatric Findings After Ten Years. The Journal of the American Dental Association, 52(3), 296-306.
  8. Barbier, O., Arreola-Mendoza, L., & Del Razo, L. M. (2010). Molecular mechanisms of fluoride toxicity. Chemico-Biological Interactions, 188(2), 319-333.
  9. Susheela, A. K., Bhatnagar, M., Vig, K., & Mondal, N. K. (2005). Excess fluoride ingestion and thyroid hormone derangements in children living in fluorosis-endemic areas of India. Fluoride, 38(2), 98-108.
  10. Choubisa, S. L. (2018). A brief and critical review on hydrofluorosis in diverse species of domestic animals in India. Environmental Science and Pollution Research, 25(14), 12394-12406.