Boala Hashimoto, una dintre cele mai frecvente cauze ale hipotiroidismului, este o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă greșit glanda tiroidă. În timp, acest atac constant compromite funcționarea glandei, ducând la o scădere progresivă a producției de hormoni tiroidieni, esențiali pentru reglarea metabolismului și funcționarea corectă a corpului. Însă ceea ce mulți oameni nu înțeleg este că, atunci când această afecțiune nu este gestionată corect, consecințele pot fi grave și de lungă durată, afectând sănătatea în mod sistemic.
În fazele inițiale, boala Hashimoto poate trece neobservată sau poate fi subestimată, deoarece simptomele se instalează lent și sunt adesea vagi. Poate începe cu o oboseală inexplicabilă, care nu dispare nici după odihnă. Este acel tip de oboseală care te face să simți că ai fost privat de energie, chiar și după o noapte întreagă de somn. Pacienții se plâng frecvent că se simt epuizați încă de la primele ore ale dimineții, de parcă simplul act de a se ridica din pat și a-și începe ziua devine o povară. Acest tip de epuizare nu se compară cu oboseala normală, ci este profundă și persistentă, afectând capacitatea de a funcționa la parametri normali. În lipsa tratamentului, acest simptom se agravează și devine o constantă în viața pacientului.
Un alt simptom care devine din ce în ce mai evident pe măsură ce boala avansează este creșterea în greutate inexplicabilă. Mulți pacienți încep să ia în greutate fără nicio schimbare semnificativă în dieta sau nivelul lor de activitate fizică. Explicația pentru acest fenomen se află în încetinirea metabolismului, un rezultat direct al producției insuficiente de hormoni tiroidieni. Metabolismul este responsabil de transformarea alimentelor în energie, iar când acesta încetinește, corpul începe să stocheze mai multe calorii sub formă de grăsime. Pacienții care nu tratează această afecțiune pot ajunge la probleme de greutate severe, care sunt mult mai greu de gestionat odată ce boala a progresat.
Un alt semn distinctiv al hipotiroidismului cauzat de Hashimoto este intoleranța la frig. Tiroida joacă un rol important în reglarea temperaturii corpului, iar când producția de hormoni este afectată, pacienții încep să simtă constant senzația de frig. Acest simptom se manifestă indiferent de temperatura din jur – chiar și în camere bine încălzite, persoanele cu hipotiroidism pot tremura și simți nevoia de mai multe straturi de haine. Dacă nu se intervine pentru a stabiliza funcția tiroidiană, acest simptom poate deveni foarte incomod și poate afecta serios confortul zilnic.
Simptomele externe, precum pielea uscată și căderea părului, sunt alte semne că tiroida nu funcționează corespunzător. Hormonii tiroidieni sunt esențiali pentru sănătatea pielii și a părului, iar lipsa acestora duce la deshidratarea pielii, care devine aspră și predispusă la crăpături. În același timp, pacienții pot observa că părul lor începe să cadă într-un ritm accelerat, devenind subțire și fragil. Aceste simptome externe nu afectează doar fizicul, ci și încrederea în sine și bunăstarea emoțională. Un exemplu des întâlnit este cazul pacienților care observă că începe să le cadă părul în șuvițe, iar părul devine vizibil mai subțire în doar câteva luni. Acest lucru poate fi extrem de demoralizant pentru mulți dintre ei.
Pe lângă simptomele fizice evidente, boala Hashimoto poate avea un impact puternic și asupra sănătății cognitive. Mulți pacienți raportează că suferă de așa-numita ceață cerebrală. Aceasta se manifestă printr-o incapacitate de a se concentra, dificultăți în a reține informații și o senzație generală că gândirea este încetinită. Activități care altădată erau simple, precum luarea unei decizii sau rezolvarea unei probleme la locul de muncă, devin provocări majore. În absența unui tratament adecvat, aceste simptome cognitive pot afecta grav performanța la locul de muncă și calitatea vieții personale.
O problemă care apare frecvent la pacienții cu Hashimoto este dezvoltarea unei guși, adică mărirea glandei tiroide. Pe măsură ce glanda încearcă să compenseze producția scăzută de hormoni, aceasta poate deveni inflamată și se poate mări. În unele cazuri, gușa poate deveni vizibilă, ceea ce poate crea un disconfort fizic și estetic. În cazuri avansate, gușa poate provoca probleme de înghițire sau chiar de respirație. Aceste simptome sunt un semn clar că tiroida este sub presiune și necesită intervenție medicală imediată.
Complicațiile cardiovasculare reprezintă un risc major pentru pacienții cu Hashimoto netratat. Hormonii tiroidieni reglează funcția cardiacă și nivelurile de colesterol. Când acești hormoni lipsesc, nivelul de colesterol LDL (cunoscut și ca „colesterolul rău”) crește semnificativ. Aceasta duce la dezvoltarea aterosclerozei, o afecțiune în care arterele se îngustează și devin rigide din cauza acumulării plăcilor de colesterol. În acest context, pacienții cu Hashimoto au un risc crescut de infarct miocardic și accident vascular cerebral, două dintre cele mai grave complicații asociate cu bolile cardiovasculare. De asemenea, aritmiile și hipertensiunea arterială sunt alte probleme cardiace frecvente în rândul celor cu hipotiroidism netratat.
Problemele reproductive sunt un alt aspect important care trebuie discutat cu pacienții. Dereglările hormonale cauzate de hipotiroidism pot duce la cicluri menstruale neregulate, absența menstruației sau chiar infertilitate. Femeile care rămân însărcinate, dar nu își controlează boala, prezintă un risc crescut de avort spontan sau naștere prematură. În unele cazuri, femeile cu Hashimoto netratat se confruntă cu dificultăți în a rămâne însărcinate, deoarece hormonii tiroidieni joacă un rol esențial în menținerea sănătății reproductive.
Un alt aspect esențial de menționat este că, în ciuda acestor simptome variate și adesea severe, medicina convențională se concentrează în principal pe gestionarea simptomelor hipotiroidismului prin terapia de substituție hormonală. În general, pacienților li se prescrie levotiroxină, un hormon tiroidian sintetic, care ajută la restabilirea nivelului normal de hormoni în organism. Deși acest tratament este esențial pentru a corecta deficitul hormonal, el nu abordează problema de bază – autoimunitatea. În Hashimoto, nu doar tiroida este afectată, ci și sistemul imunitar, care continuă să atace glanda, ceea ce poate duce la deteriorarea progresivă a acesteia, chiar și sub tratament hormonal.
Pe de altă parte, medicina funcțională abordează boala Hashimoto dintr-o perspectivă mai amplă, investigând cauzele profunde ale disfuncției imunitare și ale inflamației cronice. În loc să se concentreze doar pe înlocuirea hormonilor tiroidieni, medicina funcțională caută să identifice și să elimine factorii declanșatori ai autoimunității, cum ar fi intoleranțele alimentare, toxinele din mediu, stresul cronic și deficiențele nutriționale. Un exemplu ar fi un pacient care, în urma unui test de intoleranță alimentară, a descoperit că glutenul și lactatele îi agravează simptomele. După eliminarea acestor alimente din dietă, inflamația s-a redus considerabil, iar nivelurile de anticorpi tiroidieni au scăzut, semnalând o îmbunătățire a stării generale de sănătate.
Dieta joacă un rol esențial în gestionarea Hashimoto. Adoptarea unei diete antiinflamatoare, bogate în nutrienți precum seleniu, zinc, vitamina D și magneziu, poate ajuta la reducerea inflamației și la susținerea funcției tiroidiene. De asemenea, eliminarea alimentelor care declanșează inflamația, cum ar fi glutenul și lactatele, poate fi extrem de benefică pentru unii pacienți.
Un alt factor esențial este gestionarea stresului. Stresul cronic poate agrava simptomele Hashimoto și poate declanșa atacuri autoimune suplimentare. De aceea, este important ca pacienții să încorporeze în rutina lor zilnică tehnici de relaxare precum meditația, yoga sau exerciții de respirație, care ajută la reducerea impactului stresului asupra corpului.
În concluzie, boala Hashimoto poate avea consecințe devastatoare asupra sănătății dacă nu este tratată corespunzător. Fără intervenție, complicațiile pot afecta nu doar tiroida, ci și întregul organism, de la oboseala cronică și probleme cardiovasculare, până la infertilitate și riscul de a dezvolta alte boli autoimune. Este important ca pacienții să înțeleagă că tratamentul nu se limitează doar la administrarea de hormoni, ci trebuie să includă o abordare holistică, care să vizeze reducerea inflamației, gestionarea stresului și sprijinirea sistemului imunitar.
Medicina funcțională oferă soluții promițătoare pentru a aduce boala în remisie și pentru a preveni deteriorarea pe termen lung a sănătății pacientului.
Referinte stiintifice :
1. Vanderpump MP, Tunbridge WM, French JM, et al. The incidence of thyroid disorders in the community: a twenty-year follow-up of the Whickham Survey.
2. Antonelli A, Ferrari SM, Corrado A, et al. Autoimmune thyroid disorders.
3. Weetman AP. Autoimmune thyroid disease: propagation and progression.
4. Brent GA. Mechanisms of thyroid hormone action.
5. Biondi B, Cooper DS. The clinical significance of subclinical thyroid dysfunction.
6. Brown RS, Demmer LA. The thyroid: normal physiology and disease states.
7. Pearce EN, Farwell AP, Braverman LE. Thyroiditis.
8. Duntas LH, Maillis A. Hypothyroidism and depression: salient aspects of pathogenesis and management.
9. Wiersinga WM. Paradigm shifts in thyroid hormone replacement therapies for hypothyroidism.
10. Leung AM, Braverman LE. Iodine-induced thyroid dysfunction