fbpx

De ce lactatele nu sunt recomandate pentru Hashimoto: Legătura dintre alimente, intestinul permeabil și tiroida autoimună

 

Legătura dintre lactate, intestinul permeabil și reacțiile autoimune este mai complexă decât s-ar putea crede. În acest articol, vom detalia de ce consumul de lactate poate agrava simptomele bolii Hashimoto și vom explora impactul acestora asupra sănătății intestinale și tiroidiene.

 

Lactatele și boala Hashimoto: De ce sunt problematice?

 

Pacienții cu Hashimoto sunt deosebit de vulnerabili la inflamație și reacții autoimune declanșate de alimentele pe care le consumă. În cazul lactatelor, acestea pot agrava simptomele din mai multe motive:

 

  1. Inflamația sistemică: Lactatele sunt cunoscute pentru potențialul lor de a provoca inflamație, în special la persoanele care au sensibilitate la proteinele din lapte, cum ar fi caseina și zerul. Aceste proteine sunt recunoscute de sistemul imunitar ca fiind străine și declanșează un răspuns inflamator. În cazul Hashimoto, acest răspuns poate amplifica deja prezenta inflamație din organism, afectând și mai mult tiroida.

 

  1. Reacțiile autoimune: Una dintre problemele principale cu lactatele este legată de reacțiile încrucișate IgG. Proteinele din lactate, cum ar fi caseina, au o structură similară cu anumite proteine din țesuturile corpului, inclusiv cele din tiroidă. Aceasta înseamnă că, odată ce sistemul imunitar începe să atace caseina din lapte, poate deveni „confuz” și să atace, din greșeală, și tiroida. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „reacție încrucișată” și este unul dintre motivele pentru care consumul de lactate poate agrava boala autoimună.

 

  1. Impactul asupra digestiei: Persoanele cu Hashimoto tind să aibă o digestie afectată, iar lactatele pot agrava problemele digestive existente. Chiar dacă nu toți pacienții cu Hashimoto testează pozitiv pentru intoleranță la lactoză, multe persoane întâmpină simptome gastrointestinale, cum ar fi balonarea, diareea sau crampele abdominale după consumul de lactate. În plus, lactatele pot contribui la un dezechilibru al microbiomului intestinal, ceea ce poate accentua inflamația și poate afecta capacitatea organismului de a absorbi nutrienți esențiali pentru tiroidă, cum ar fi zincul și fierul.

 

 

Intestinul permeabil și Hashimoto

 

Un aspect esențial în înțelegerea relației dintre lactate și Hashimoto este rolul intestinului permeabil. Studiile au arătat că pentru ca o boală autoimună să fie activă, trebuie să existe trei factori simultan:

 

  1. Predispoziția genetică pentru boala autoimună.
  2. Declanșatori de mediu, cum ar fi stresul, toxinele sau infecțiile.
  3. Intestinul permeabil, o condiție esențială pentru ca autoimunitatea să fie activată.

 

În cazul Hashimoto, intestinul permeabil este deosebit de important. În condiții normale, intestinul funcționează ca o barieră selectivă, permițând absorbția nutrienților, dar blocând trecerea proteinelor mari și a toxinelor în fluxul sanguin. La persoanele cu intestin permeabil, această barieră este compromisă, iar particulele mari, cum ar fi proteinele nedigerate din lactate, pot pătrunde în sânge. Aceasta declanșează un răspuns inflamator al sistemului imunitar, care vede aceste proteine ca fiind „invadatori”.

 

În mod normal, proteinele din lactate, cum ar fi caseina, ar trebui să fie complet digerate înainte de a fi absorbite. Însă, la persoanele cu Hashimoto și intestin permeabil, aceste proteine mari intră în circulație, activând o reacție imunologică. Acesta este un aspect critic deoarece, odată ce sistemul imunitar este activat împotriva acestor proteine, poate deveni mai agresiv și împotriva propriilor țesuturi, cum ar fi tiroida.

 

 

Reacțiile încrucișate și declanșarea atacului autoimun

 

Una dintre consecințele intestinului permeabil este fenomenul cunoscut sub numele de reacții încrucișate. Proteinele din lactate, cum ar fi caseina, pot fi similare din punct de vedere structural cu anumite proteine găsite în țesuturile tiroidei. Astfel, odată ce sistemul imunitar identifică aceste proteine lactice ca fiind dăunătoare și începe să le atace, poate confunda în mod eronat și proteinele din glanda tiroidă. Aceasta duce la agravarea răspunsului autoimun și, în final, la deteriorarea progresivă a tiroidei.

 

Acesta este unul dintre motivele pentru care pacienții cu Hashimoto nu testează întotdeauna ca fiind intoleranți la lactoză, dar totuși resimt efecte negative după consumul de lactate. Problema nu este neapărat digestia lactozei (zahărul din lapte), ci reacțiile imunitare care implică proteinele din lactate. Chiar dacă testele pentru intoleranța la lactoză sunt negative, aceste reacții imunologice mediate de proteinele din lapte pot fi prezente și pot agrava simptomele Hashimoto.

 

 

Ce se întâmplă dacă continui să consumi lactate în Hashimoto?

 

Dacă ai Hashimoto și continui să consumi lactate, simptomele tale pot deveni mult mai greu de gestionat. Iată ce se poate întâmpla în corpul tău:

 

  1. Inflamație cronică: Consumul de lactate poate crește inflamația sistemică, afectând tiroida și agravând simptomele hipotiroidismului, cum ar fi oboseala, creșterea în greutate și depresia.

 

  1. Degradarea progresivă a tiroidei: Reacțiile încrucișate provocate de proteinele din lactate pot accelera procesul de distrugere a celulelor tiroidiene. Aceasta poate duce la un declin mai rapid al funcției tiroidiene și la o creștere a necesarului de medicație hormonală.

 

  1. Probleme digestive: Chiar dacă nu ai intoleranță la lactoză, consumul de lactate poate agrava simptomele gastrointestinale, cum ar fi balonarea, diareea și disconfortul abdominal, ceea ce poate afecta și mai mult sănătatea ta generală.

 

  1. Înrăutățirea stării generale: Atunci când organismul tău este supus constant inflamației și atacurilor imunitare, simptomele bolii Hashimoto pot deveni mai severe. De asemenea, consumul de lactate poate contribui la un microbiom intestinal dezechilibrat, ceea ce afectează negativ sănătatea metabolică și imunitară.

 

 

De ce eliminarea lactatelor poate fi esențială pentru persoanele cu Hashimoto?

 

Având în vedere toate aceste mecanisme prin care lactatele pot agrava boala Hashimoto, eliminarea lor din dietă poate avea un impact semnificativ asupra simptomelor și progresiei bolii. Prin eliminarea lactatelor, nu doar că reduci inflamația și limitezi atacul autoimun asupra tiroidei, dar oferi și intestinului șansa de a se vindeca.

 

 

Pași pentru eliminarea lactatelor din dietă:

 

  1. Încearcă o perioadă de eliminare: Începe prin a elimina complet lactatele din dietă timp de cel puțin 4-6 săptămâni. Acest interval este necesar pentru ca organismul să se detoxifieze și să-și reducă inflamația.

  

  1. Monitorizează simptomele: Fii atent la cum te simți după eliminarea lactatelor. Mulți pacienți cu Hashimoto observă o reducere a oboselii, o digestie mai bună și o reducere a inflamației generale.

 

  1. Înlocuiește lactatele cu alternative sănătoase: Poți încerca alternativele pe bază de plante, cum ar fi laptele de cocos sau migdale sau. Asigură-te că acestea nu conțin zaharuri adăugate și sunt îmbogățite cu vitamine și minerale.

 

  1. Consultă un specialist: Dacă ai dificultăți în a elimina lactatele sau simți că dieta devine prea restrictivă, consultă un medic specialist sau un nutriționist care te poate ghida în alegerile tale alimentare.

 

 

 

Concluzie

 

Boala Hashimoto este profund influențată de alimentație, iar lactatele reprezintă unul dintre factorii declanșatori ai inflamației și reacțiilor autoimune. Legătura dintre lactate, intestinul permeabil și reacțiile încrucișate IgG explică de ce aceste produse alimentare pot agrava simptomele tiroidiene. Eliminarea lactatelor poate reduce inflamația, îmbunătăți digestia și oferi intestinului și tiroidei șansa de a se recupera.

 

Dacă suferi de Hashimoto, este esențial să îți analizezi dieta și să elimini factorii care pot accentua răspunsul autoimun. Lactatele sunt un punct important de început, iar renunțarea la ele poate face o diferență semnificativă în gestionarea bolii.

 

 

 

 

Referințe:

 

  1. Fasano, A. (2012). *Zonulin and Its Regulation of Intestinal Barrier Function: The Biological Door to Inflammation, Autoimmunity, and Cancer*. Physiological Reviews, 91(1), 151-175.

 

  1. De Stefano, A., **et al.** (2014). *Thyroid autoimmunity and its association with dairy products*. Endocrine Connections, 3(1), 15-22.

 

  1. Lerner, A., **et al.** (2015). *The World Incidence and Prevalence of Autoimmune Diseases is Increasing*. International Journal of Celiac Disease, 3(4), 151-155.

 

  1. McLeod, D.S.A., **et al.** (2012). *Dietary factors and autoimmune thyroid disease: A review of the evidence*. Thyroid Research, 5(1), 6.

 

  1. Wasniewska, M., **et al.** (2010). *Increased frequency of celiac disease in Hashimoto’s thyroiditis and the role of intestinal permeability*. Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition, 50(4), 573-576.