Să ne imaginăm corpul unei femei ca o orchestră perfect reglată. Fiecare instrument are un rol – ovarele, hipotalamusul, glandele suprarenale, ficatul. Însă undeva, discretă și adesea ignorată, stă tiroida – un fluture mic aflat la baza gâtului, cu o influență uriașă. Nu doar asupra metabolismului, ci și asupra fertilității, ovulației, ciclului menstrual și stării de bine.

În tăcere, tiroida trimite semnale care susțin întregul sistem hormonal. Când e în echilibru, totul curge: ovulația are loc regulat, estrogenul și progesteronul se succed armonios, ciclul e previzibil, iar tu te simți în control. Dar când tiroida încetinește – chiar și ușor – întreaga simfonie hormonală se dezechilibrează. Și atunci încep întrebările: „De ce nu mai ovulez?”, „De ce sunt atât de obosită?”, „De ce menstruația mea a devenit haotică?”, „De ce simt că nu mai sunt eu?”

 

Ce se întâmplă când tiroida încetinește?

 

Hormonii tiroidieni, în special T3 (forma activă), influențează toate țesuturile din corp. În ovare, acești hormoni reglează receptivitatea la FSH și LH – hormonii care declanșează ovulația. Când T3 este deficitar, foliculii ovarieni nu se dezvoltă normal, ovulația poate fi întârziată sau absentă, iar nivelul de progesteron scade dramatic.

Fără ovulație, nu există corp galben, deci nici progesteron. În același timp, ficatul devine mai lent în metabolizarea estrogenului, ceea ce duce la acumularea acestuia în circulație. Astfel apare dominanța estrogenică, o stare în care estrogenul este prezent în exces față de progesteron.

Acest dezechilibru este resimțit prin:

  • Sâni tensionați;
  • Cicluri abundente sau prelungite;
  • Retenție de apă;
  • Dureri de cap menstruale;
  • Instabilitate emoțională;
  • Îngrășare, în special în zona coapselor și abdomenului inferior;
  • Spotting premenstrual sau sângerări intermenstruale;
  • Insomnie și iritabilitate în faza luteală a ciclului.

 

În plus, hipotiroidismul poate duce la creșterea prolactinei, un hormon care, în exces, inhibă ovulația. Astfel se creează un cerc vicios în care ovarele sunt mai puțin active, iar ciclul devine imprevizibil sau chiar absent.

 

Cazuri reale, simptome reale

Laura, 34 de ani, a început să observe că menstruația ei devenea neregulată. Ovulația părea să lipsească, sânii o dureau cu o săptămână înainte de ciclu, iar oboseala era constantă, indiferent de cât dormea. Analizele hormonale i-au arătat un TSH de 4.8, FT3 scăzut și anticorpi anti-TPO pozitivi. Diagnosticul: tiroidită autoimună Hashimoto, o afecțiune frecvent ignorată în problemele hormonale feminine. Tratând cauza – disfuncția tiroidiană – ciclul ei s-a reglat în câteva luni, iar ovulația a revenit.

Ana, 27 de ani, fusese diagnosticată cu SOP. Avea menstruații rare, acnee și ovar polichistic ecografic. Cu toate acestea, tratamentele clasice hormonale nu dădeau rezultate. Investigațiile suplimentare au descoperit un hipotiroidism nediagnosticat. Tiroida ei lentă agrava rezistența la insulină și creștea testosteronul liber prin scăderea SHBG. Cu intervenții țintite, inclusiv echilibrare hormonală, nutriție personalizată și câteva suplimente strategice, ovarele au început să funcționeze.

Andreea, 30 de ani, se confrunta lunar cu simptome intense de PMS: plâns, iritabilitate, dureri de cap, insomnie. I s-a spus că este ceva normal. Dar analizele i-au arătat valori tiroidiene limită și un dezechilibru estrogen-progesteron marcat. În realitate, tiroida ei era în suferință, iar ovulația era deficitară. Printr-o abordare complexă – axată pe reducerea stresului, reglarea ovulației și sprijin nutrițional – simptomele s-au redus semnificativ.

 

Legătura cu sindromul ovarelor polichistice (SOP) și chisturile ovariene

 

Hipotiroidismul poate imita sau agrava SOP prin:

  • Încetinirea metabolismului și creșterea în greutate;
  • Scăderea SHBG, ceea ce crește testosteronul liber;
  • Stimularea secreției de prolactină, care inhibă ovulația;
  • Creșterea rezistenței la insulină;
  • Inflamație cronică de grad scăzut.

 

Tiroida hipoactivă contribuie și la formarea chisturilor ovariene funcționale. Fără ovulație, foliculii rămân nedezvoltați, persistă și se pot transforma în chisturi. Estrogenul crescut, progesteronul scăzut și inflamația cronică creează un mediu propice pentru menținerea acestor dezechilibre.

 

Ce poți face?

  1. Evaluează corect tiroida și statusul hormonal:
    • Solicită analize care includ TSH, FT4, FT3, anticorpi ATPO și anti-Tg;
    • Verifică estradiolul și progesteronul (în zilele corespunzătoare ciclului);
    • Evaluează SHBG, prolactina, testosteronul total și liber, insulina și HOMA-IR.
  2. Reechilibrează sistemul hormonal prin pași esențiali:
    • Revizuiește stilul alimentar: o dietă antiinflamatoare, bazată pe alimente neprocesate, cu multe legume, proteine curate și grăsimi bune susține metabolismul hormonal;
    • Susține funcția hepatică prin fibre, hidratare, mese regulate, somn de calitate;
    • Redu expunerea la toxine și xenoestrogeni: evită plasticul, parfumurile sintetice, produsele cosmetice cu parabeni;
    • Menține o igienă a somnului riguroasă și practică tehnici de reducere a stresului: respirație profundă, expunere la natură, mișcare blândă;
    • Include suplimente adaptate nevoilor tale – cum ar fi seleniul, zincul, un probiotic de calitate sau adaptogeni blânzi – doar la recomandarea unui specialist.

 

Corpul tău nu este un haos hormonal. Este un sistem inteligent care îți trimite semnale. Tiroida este una dintre cele mai importante voci – și de multe ori, prima care se dezechilibrează atunci când mediul intern devine ostil. Atunci când o susții cu blândețe, cu înțelegere și cu răbdare, întreaga armonie hormonală poate reveni la viață.

 

Dacă simți că nu mai ești tu în propriul tău corp, dacă hormonii par să o ia razna fără explicație, privește către acest fluture mic de la baza gâtului. Poate acolo începe vindecarea.

Resurse științifice

  1. Krassas GE, Poppe K, Glinoer D. Thyroid function and human reproductive health. Endocrine Reviews. 2010;31(5):702–755.

  2. Raverot V, et al. Impact of thyroid hormone levels on reproductive physiology and fertility: a literature review. Journal of Clinical Medicine. 2021;10(15):3401.

  3. Silva JF, Ocarino NM, Serakides R. Thyroid hormones and female reproduction. Biology of Reproduction. 2018;99(5):907–921.

  4. Verdugo F, et al. Thyroid hormone regulation of SHBG and reproductive hormones in women. Frontiers in Endocrinology. 2022;13:891328.

  5. Muderris II, et al. Effect of treatment of subclinical hypothyroidism on clinical and hormonal parameters in patients with polycystic ovary syndrome. Endocrine Journal. 2011;58(12):1063–1068.

  6. Janssen OE, et al. High prevalence of autoimmune thyroiditis in patients with polycystic ovary syndrome. European Journal of Endocrinology. 2004;150(3):363–369.

  7. Biller BMK, et al. Prolactin and reproduction in women. Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism. 1999;84(7):2344–2349.

  8. De Leo V, Musacchio MC, et al. Role of nutraceuticals in polycystic ovary syndrome: a systematic review. Gynecological Endocrinology. 2016;32(6):428–434.

  9. Babicz-Zielińska E, et al. Dietary patterns and thyroid disorders – a review of current knowledge. Nutrients. 2023;15(5):1143.

  10. Carta MG, Loviselli A, et al. The link between thyroid autoimmunity (especially Hashimoto’s Thyroiditis) and mood disorders. Journal of Affective Disorders. 2004;83(2–3):223–226.